Mi-am adunat cu ciuda aceleasi amintiri, si a fost greu sa le dau drumul! Atatea, prea multe, pentru un zambet si-un suflet. Dar trebuia sa le las libere, sa fie si ele fericite, undeva,in creierul meu umflat de-atatea ganduri.
Si-ar trebui sa-mi duc sufletul undeva pe o insula insorita, sa vada si el ce-i caldura, ce-i linistea.Si l-as lasa acolo de n-as avea atata nevoie de el. Da ! Acolo ar fi cel mai fericit ! Sa-l gadile soarele toata ziua…sa-l poarte vantul sarat dintr-o parte in alta…sa fie usor, sa nu-mi mai poarte roaba cu pacate.
Dar nu-mi pot lasa sufletul sa se piarda departe de fiinta, ii voi gasi alt adapost. Un adapost in care sufletul sa mi se poata transforma inapoi in cheie…cheie spre libertate, spre iubire, spre naivitate.
…Urasc aceasta piatra…
I think this is one of the most significant info for me. And i am glad reading your article. But should remark on some general things, The site style is ideal, the articles is really nice : D. Good job, cheers
I am not new to blogging and really value your blog. There is much prime subject that peaks my interest. I am going to bookmark your blog and keep checking you out. Wish you good luck.
Nico nu stiam de blogul acesta :) de ce nu mi te-ai laudat cu el ? :)